Cat de frumos il lauda stelele si balenele pe Creator – Universul proclamă gloria lui Dumnezeu

Acest video e o demonstratie a ceea ce spune Psalmul 148! Louie Giglio – Stars and Whales Singing God’s Praise – Stelele si Balenele Il Lauda Pe Dumnezeu
Trebuie vazut!!!

Universul proclamă gloria lui Dumnezeu – Cum proclamă cerurile gloria lui Dumnezeu? citeste si vezi mai jos.

În Psalmul 19:1 găsim următorul răspuns: „Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui“. David şi-a dat seama că stelele şi planetele a căror strălucire străbate „întinderea“ — adică atmosfera — oferă dovezi incontestabile ale existenţei unui Dumnezeu glorios. El spune în continuare: „O zi istoriseşte alteia acest lucru, o noapte îl face cunoscut altei nopţi“ (Psalmul 19:2). Zi de zi şi noapte de noapte, cerurile arată înţelepciunea şi puterea creatoare ale lui Dumnezeu. E ca şi cum ele ar rosti cuvinte de laudă la adresa lui Dumnezeu.

Însă este nevoie de discernământ ca să auzi această mărturie pentru că „nu există nici vorbe, nici cuvinte; nu se aude nici un glas din partea lor“. Şi totuşi, mărturia tăcută a cerurilor este puternică. „Sfoara lor de măsurat a ieşit pe tot pământul şi declaraţiile lor până la marginile pământului productiv“ (Psalmul 19:3, 4, NW). E ca şi cum cerurile ar întinde ‘sfori de măsurat’ pentru a fi sigure că mărturia lor tăcută a ajuns până la marginile pământului.

Uluitoarele stele şi vietuitoarele – De ce compară Biblia stelele cu firele de nisip? b) Cât de întins ar putea fi universul?

Cu ochiul liber, David a putut să vadă doar câteva mii de stele. Însă potrivit unui studiu recent, numărul de stele din univers care pot fi văzute cu ajutorul telescoapelor moderne este de 70 de sixtilioane — 7 urmat de 22 de zerouri! Iehova a lăsat să se înţeleagă că numărul stelelor este extraordinar de mare când l-a comparat cu „nisipul de pe ţărmul mării“. — Geneza 22:17.

Ani de zile, astronomii au observat în spaţiu „mici zone luminoase cu aspect neclar, sau nedefinit“. Oamenii de ştiinţă au presupus că aceste „nebuloase spirale“ fac parte din galaxia noastră, Calea Lactee. În 1924 s-a descoperit că cea mai apropiată dintre aceste nebuloase, Andromeda, este ea însăşi o galaxie, situată la o distanţă de aproximativ 2 milioane de ani lumină! Cercetătorii estimează acum că există miliarde de galaxii, fiecare dintre ele fiind alcătuită din mii — uneori chiar miliarde — de stele. Însă Iehova „socoteşte numărul stelelor şi le dă nume la toate“. — Psalmul 147:4.

Menţionaţi un aspect deosebit referitor la constelaţii. b) Ce anume arată că oamenii de ştiinţă nu cunosc „legile cerului“?

Dumnezeu l-a întrebat pe Iov: „Poţi tu să înnozi legăturile Pleiadei [constelaţiei Chima, NW] sau să dezlegi frânghiile Orionului [constelaţiei Chesil, NW]?“ (Iov 38:31). O constelaţie este o grupare de stele care prezintă o configuraţie specifică. Deşi stelele se pot afla la distanţe uriaşe unele de altele, privite de pe pământ, ele au o poziţie relativă, care rămâne neschimbată. Întrucât au poziţii bine fixate, stelele, „asemenea unor ghizi, sunt de mare ajutor în navigaţie, în orientarea astronauţilor în spaţiu şi în activitatea de identificare a altor stele“ (The Encyclopedia Americana). Totuşi, nimeni nu înţelege pe deplin „legăturile“ care ţin constelaţiile împreună. Da, oamenii de ştiinţă nu pot răspunde încă la întrebarea consemnată în Iov 38:33: „Cunoşti tu legile cerului?“

De ce se poate spune că modul în care se distribuie lumina este un mister?

O altă întrebare pusă lui Iov la care oamenii de ştiinţă nu pot răspunde este următoarea: „Unde este deci calea prin care se distribuie lumina?“ (Iov 38:24, NW). Un scriitor a afirmat că aceasta e „o întrebare ştiinţifică actuală, de mare profunzime“. Unii filozofi greci credeau că ochiul uman este sursa luminii. Mai recent, oamenii de ştiinţă au afirmat că lumina este alcătuită din corpusculi. Alţii au fost de părere că lumina se propagă prin unde. În prezent, oamenii de ştiinţă cred că lumina are caracter dual: corpuscul şi undă. Însă natura luminii şi modul în care „se distribuie“ ea nu sunt încă înţelese pe deplin.

Asemenea lui David, cum ar trebui să ne simţim când privim cerurile?

Având în vedere toate acestea, nu putem decât să subscriem la cuvintele psalmistului David, care a spus: „Când privesc cerurile, lucrarea degetelor Tale, luna şi stelele pe care le-ai aşezat Tu, îmi zic: «Ce este omul, ca să Te gândeşti la el şi fiul omului, ca să-l bagi în seamă?»“. — Psalmul 8:3, 4.

Pământul şi vieţuitoarele de pe el îl glorifică pe Dumnezeu – Cum îi aduc laude lui Iehova vieţuitoarele din „adâncuri“?

În Psalmul 148 sunt menţionate şi alte moduri în care creaţia proclamă gloria lui Dumnezeu. În Ps 148 versetul 7 citim: „Lăudaţi pe DOMNUL de pe pământ, voi, balauri de mare [monştri marini, nota de subsol] şi adâncuri toate“. Da, ‘adâncurile’ sunt pline de minuni care dovedesc înţelepciunea şi puterea lui Dumnezeu. Balena albastră cântăreşte în medie 120 de tone — cât 30 de elefanţi! Numai inima are 450 de kilograme şi poate pompa în corp aproximativ 6 400 l de sânge! Sunt aceşti monştri marini înceţi şi greoi? Nicidecum. Ei „străbat în lung şi-n lat oceanele“, cu viteze impresionante, se spune într-un raport al Campaniei europene privind capturile secundare de cetacee. Datele primite prin satelit arată că „un animal a parcurs peste 16 000 de kilometri în 10 luni“.

Delfinul mare săritor se scufundă de obicei până la adâncimi de 45 de metri, dar recordul este de 547 de metri! Însă cum supravieţuieşte delfinul la asemenea adâncimi? În timpul scufundării, bătăile inimii încetinesc, iar sângele este direcţionat spre inimă, plămâni şi creier. De asemenea, muşchii conţin o substanţă chimică care reţine oxigenul. Elefantul de mare şi caşalotul se pot scufunda la adâncimi şi mai mari. În revista Discover se spune că „ei nu se opun presiunii, ci îi permit să le blocheze plămânii“. Ei reţin în muşchi cea mai mare parte a oxigenului de care au nevoie. E limpede că aceste vieţuitoare sunt o mărturie vie a înţelepciunii Dumnezeului atotputernic!

Cum reflectă apa mărilor şi a oceanelor înţelepciunea lui Dumnezeu?

Chiar şi apa mărilor şi a oceanelor reflectă înţelepciunea lui Iehova. Iată ce se spune într-o lucrare: „Până la o adâncime de 100 de metri, fiecare picătură de apă din ocean conţine mii de alge microscopice plutitoare numite fitoplancton“ (Scientific American). Această „pădure invizibilă“ purifică aerul înlăturând miliarde de tone de dioxid de carbon. Fitoplanctonul produce mai mult de jumătate din oxigenul pe care îl respirăm. Cititi PSALMUL 148

1. Lăudaţi pe Domnul din ceruri, lăudaţi-L pe El întru cele înalte.
2. Lăudaţi-L pe El toţi îngerii Lui, lăudaţi-L pe El toate puterile Lui.
3. Lăudaţi-L pe El soarele şi luna, lăudaţi-L pe El toate stelele şi lumina.
4. Lăudaţi-L pe El cerurile cerurilor şi apa cea mai presus de ceruri,
5. Să laude numele Domnului, că El a zis şi s-au făcut, El a poruncit şi s-au zidit.

6. Pusu-le-ai pe ele în veac şi în veacul veacului; lege le-a pus şi nu o vor trece.
7. Lăudaţi pe Domnul toţi cei de pe pământ, balaurii şi toate adâncurile;
8. Focul, grindina, zăpada, gheaţa, viforul, toate îndepliniţi cuvântul Lui;
9. Munţii şi toate dealurile, pomii cei roditori şi toţi cedrii;
10. Fiarele şi toate animalele, târâtoarele şi păsările cele zburătoare;

11. Împăraţii pământului şi toate popoarele, căpeteniile şi toţi judecătorii pământului;
12. Tinerii şi fecioarele, bătrânii cu tinerii,
13. Să laude numele Domnului, că numai numele Lui s-a înălţat. Lauda Lui pe pământ şi în cer.
14. Şi va înălţa puterea poporului Lui. Cântare tuturor cuvioşilor Lui, fiilor lui Israel, poporului ce se apropie de El.

%d blogeri au apreciat: