Expresii românești extrem de nocive

Eram la coadă la o casă de bilete când o cumpărătoare a început să se certe cu vânzătoarea, spunându-i că e nervoasă pentru că “are draci pe ea”. Cu siguranță ați auzit expresia aceasta și poate chiar ați folosit-o. Cu siguranță ați întâlnit cel puțin o persoană care chiar să aibă draci pe ea, adică în ea. Dacă ziceți că nu, înseamnă că nu v-ați dat seama. Deschideți televizorul la știrile de la ora 17:00 și veți auzi de zeci de persoane care chiar “au draci pe ele”.

A spune cu gura ta că ai draci pe tine e o exprimare total neînțeleaptă, chiar un blestem adus peste ființa ta. Evită astfel de exprimări pentru că cineva abia așteaptă să intre, iar a-i deschide singur ușa e o nebunie.

O altă exprimare este “datul dracului” în diferitele lui forme, pentru că nu ne-a ajuns doar o expresie de genul, ci avem mai multe. Românul îi dă pe cei din jur, chiar soție/soț și copiii, celui rău și nu o dată, ci chiar zilnic. Ne dăm ca popor mai mult dracului decât lui Dumnezeu. Nu am auzit niciun român să spună la nervi: “Să te ia Dumnezeu in grija lui!” sau “Să aibă Dumnezeu milă de tine!” De ce alegem drăcuitul și nu binecuvântatul? Cred că răspunsul este în ceea ce am ales, să-L avem pe Dumnezeu ca tată sau pe Diavolul ca stăpân.

Despre înjurăturile cu tentă sexuală ce să mai zic? Înjurături cu care ne intoxicăm de secole, înjurături pe care nu le întâlnim nici la cele mai păgâne popoare, înjurături care privesc incestul, înjurături cu perversiuni sexuale. Ne facem cu degetele cruce timp în care cu gurile suntem cei mai spurcați dintre popoare.

Cum vine asta? Ce ne conduce? Ce avem în minți și în inimi? Ne-am grăbit cu toții să ne înjurăm politicienii cu cea mai infectă înjurătură și să ne punem chiar și numere cu acea mizerie, să o scriem pe pancarte și să o punem ca haștag la orice postare. Cât de needucați și depravați să fim ca să facem dintr-o înjurătură formă de protest? Și eu lupt cu corupția și eu vreau dreptate, dar cum să mă rog lui Dumnezeu să-mi binecuvinteze poporul după ce mi-am spurcat buzele cu înjurături? Ne mai mirăm de ce avem un “creștinism” atât de păgânizat în România? Ne mai mirăm de ce se țin de neamul nostru toate cele rele? Iată care le este sursa, în inimile noastre, pe limbile noastre, în mințile noastre.

De acolo va veni trezirea, din inimile noastre, când vom scoate răul din inimi, din minți și de pe buze și-L vom pune acolo pe Hristos, Domnul curăției!

Cu prețuire,
Toni Berbece