Pe internet a apărut un video filmat din cabina pilotului, care nu trebuia să fie văzut de pasageri

Videoclipul pe care vi-l prezentăm a fost filmat din cabina unui pilot indian. După aterizare, l-a plasat pe internet și a scris: „Această priveliște este ceea ce vede pilotul și, din fericire, pasagerul nu o vede.” Privind aceste imagini, devine clar de ce pilotul a numit acest video astfel.

Camera din cabină a filmat momentul în care avionul a aterizat în orașul Queenstown, care se află în Noua Zeelandă. Primul lucru care ne uimește este priveliștea spectaculoasă: piscuri de munți, nori de lapte. Pur și simplu fantastic!

Cu toate acestea, atunci când pilotul îndreaptă aeronava spre munte și chiar se scufundă în nori, ne trec fiorii. Dar peste câteva clipe devine totul clar, pilotul a ales direcția potrivită.

Într-adevăr, este bine că pasagerii nu au văzut acest moment, deoarece vor fi mai liniștiți și mai puțin stresați.

Priviți video de mai jos pentru a vă convinge!

Norii sunt acea masă vizibilă de picături de lichid condensat pe care o zărim în fiecare zi pe cer. Aceasta conține o serie de cristale de gheață condensate care se găsește în atmosferă deasupra suprafeței Pământului sau deasupra unei alte planete ce posedă atmosferă.

Noi îi vedem pufoși și ușori, dar complexitatea fenomenului este studiată de acea parte a meteorologiei, numită nefologie.

Conform http://www.sciencealert.com/, un nor cumulus, care are un contur bine determinat, un aspect de vată şi o culoare alb-strălucitoare, cântăreşte sute de tone şi eliberează echivalentul de energie al exploziei a 270 de tone de TNT.

Următoarea întrebare pe care ne-o adresăm cei mai mulți dintre noi este cum ajung vaporii de apă să formeze norii?

Iată că răspunsul nu a întârziat să apară: “totul începe cu energia solară care produce vaporizarea apei din oceane, plante şi sol şi rupe legăturile care leagă moleculele de apă unele de celelalte”.

Aceste molecule de apă evaporate sunt, de fapt, mai uşoare decât aerul uscat din jurul lor, având în vedere că doi atomi de hitrogen şi unul de oxigen sunt mai uşori decât doi atomi de nitrogen sau doi atomi de oxigen, cei care formează restul atmosferei”, ne informează specialiștii.

În momentul în care “bucăţi” plutioare de aer umed încep să se ridice, aerul greu din jurul lor le împinge în jos şi închide vaporii de apă într-un mic balon de gaz care se ridică.

Gazul cu pricina se va extinde, iar apoi presiunea coboară în jurul lui până când ajunge în cele din urmă la o altitudine unde este destul de frig. Imediat după acest process, vaporii de apă condensează, formând ceea ce pare din depărtare a fi începutul unui nor subţire.

Odată cu trecerea timpului norul începe să crească și să capete o formă pufoasă, asemenea vatei. În acelaşi timp, el eliberează energie pe care a absorbit-o de la Soare.

În anul 1802, în funcție de altitudine și aparență, a fost elaborată o clasificare a norilor, semnată Luke Howard.

 

%d blogeri au apreciat: