Pensie internațională 2019 – Cum iei pensia dacă ai lucrat în străinătate și ce trebuie să știi

Dacă ai lucrat în străinătate cu acte în regulă în țări din Uniunea Europeană, atunci aceste perioade vor fi luate în calcul la pensie. Legea spune că persoanele care au lucrat în mai multe țări pot beneficia de drepturi la pensie în fiecare dintre ele.

Conform legii, persoanele care au lucrat în mai multe țări pot beneficia de drepturi de pensie în fiecare dintre ele.

Pensie internațională 2019. Conform site-ului europa.eu, cererea de pensionare se depune la casa de pensii din țara în care locuiți sau în din ultima țară în care ați lucrat.

În situația în care nu ați lucrat niciodată în țara în care aveți domiciliul, aceasta va înainta cererea către țara în care ați aactivat ultima dată.

Pensie internațională 2019. Condiții

Dacă ați lucrat mai puțin de un an pe teritoriul unei țări, trebuie să știți că unele țări din UE nu oferă pensii pentru perioadele scurte de lucru.

În acest caz, s-ar putea aplica regula ca drepturile corespunzătoare perioadei respective să fie luate în calcul pentru stabilirea pensiei în țările în care ați lucrat mai mult timp.

Calcularea pensiei

Casele de pensii din fiecare țară din UE în care ați lucrat vor analiza contribuțiile pe care le-ați plătit la fondul de pensii din țara respectivă, dar și durata și valoarea contribuțiilor plătite în alte țări.

Astfel că, fiecare țară calculează ce pensie ar trebui să plătească persoanei în cauză, în funcție de toate perioadele în care a șucrat în orice țară din UE.

Toate perioade lucrate în alte țări se cumulează, resultând astfel cea ce se cheamă pensia teoretică, adică pensia pe care ar trebui să v-o plătească dacă toate contribuțiile ar fi fost vărsate în fondul său de pensii, pe toată durata.

Valoarea rezultată se ajustează apoi pentru a reflecta durata efectivă a perioadelor de cotizare din țara respectivă („ prestație pro-rata”).

Pensie Internațională. Cuantumul la nivel național

Casa de pensie calculează și pensia națională, cunoscută drept „ prestație autonomă”.

Autoritatea națională compară apoi prestația pro-rata și prestația autonomă și vă oferă prestația care are valoarea mai mare în țara respectivă.

Apoi veți primi un formular P1, care va justifica decizia fiecărei țări cu privire la cererea dumneavoastră.

Pensie internațională 2019. Model de calcul

Un caz concret ar fi acesta, potrivit site-ului europa.eu, pentru edificarea celor interesați.

Rosa a lucrat timp de 20 ani în Franța și timp de 10 de ani în Spania.

În ambele țări, o persoană dobândește dreptul la pensie doar dacă a lucrat cel puțin 15 de ani pe teritoriul său. Fiecare țară va calcula pensia Rosei:

Casa de pensii din Franța va face un calcul dublu:

va calcula valoarea pensiei naționale pentru cei 20 de ani de lucru în Franța – să spunem 800 de euro.
va calcula și valoarea teoretică a pensiei pe care ar fi primit-o Rosa dacă ar fi lucrat în Franța în tot acest timp (30 de ani) – să spunem 1 500 de euro.

Apoi, va stabili pensia pro-rata – adică ce sumă i s-ar cuveni proporțional cu perioada de lucru din Franța: 1 500 EUR x 20 ani în Franța / 30 de ani în total = 1 000 euro.

Prin urmare, Rosa trebuie să primească din Franța prestația cu valoarea mai mare: 1 000 de euro pe lună.

Casa de pensii din Spania nu va mai calcula pensia națională, pentru că Rosa nu a lucrat acolo timp de cel puțin 15 ani.

Aceasta va calcula doar cuantumul la nivel european, pornind de la valoarea teoretică a pensiei pe care ar fi primit-o Rosa dacă ar fi lucrat în Spania în tot acest timp (30 de ani) – să spunem 1 200 de euro.

Apoi, va stabili pensia pro-rata – adică ce sumă i se cuvine proporțional cu perioada de lucru din Spania: 1 200 EUR x 10 ani în Spania / 30 de ani în total = 400 euro.

În total, Rosa vor primi o pensie de 1 400 de euro.

Vârsta legală de pensionare și documente

Vârsta legală de pensionare diferă de la o țară a UE la alta, iar dacă ați dobândit vârsta de pensionare în anumite țări, veți primi banii aferenți când veți îndeplini vârsta de pensionare în toare țările din UE în care ați lucrat.

Actele necesare pentru persoanele care locuiesc pe teritoriul unui stat membru sunt următoarele, conform informațiilor de pe CNPP.

· formularul de cerere E 202 ;

· formularul E 207 ;

· declarația pe propria răspundere ;

· copie dupa actul de identitate românesc – dacă detin dubla cetațenie sau dacă au menținut cetățenia română ;

· carnetul de muncă original sau in copie certificată de instituțiile competente din străinatate ;

· livretul militar original sau in copie certificată de instituțiile competente din străinătate ;

· diplomă de studii original sau in copie certificată de instituțiile competente din străinătate sau adeverință din care să rezulte durata normală, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora precum și forma de invățământ;

· adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă;

Acte necesare pentru înscrierea la pensia de invaliditate

· formularul de cerere E 204 ;

· formularul E 207 ;

· documente si rapoarte medicale pentru a determina gradul de invaliditate;

· declarația pe propria răspundere ;

· copie dupa actul de identitate românesc – dacă dețin dubla cetățenie sau dacă au menținut cetățenia română ;

· carnetul de muncă original sau in copie certificată de instituțiile competente din străinătate ;

· livretul militar original sau in copie certificată de instituțiile competente din străinătate ;

· diplomă de studii original sau in copie certificată de instituțiile competente din străinătate sau adeverintă din care să rezulte durata normală, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora precum și forma de invățământ;

· adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă;

Acte necesare pentru înscrierea la pensia de urmaș:

· formularul de cerere E 203 ;

· formularul E 207 ;

· declaratia pe propria raspundere urmasi ;

· adeverinţa de studii (elev sau student);

· copie dupa actul de identitate românesc – daca detin dubla cetatenie, sau daca au mentinut cetatenia Romana ;

· carnetul de muncă original sau in copie certificata de institutiile competente din străinătate al susținătorului decedat ;

· livretul militar original sau in copie certificată de instituțiile competente din străinătate ;

· diplomă de studii original sau in copie certificată de instituțiile competente din străinătate sau adeverință din care să rezulte durata normală, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora precum si forma de invățământ al susținătorului decedat;

Cum se poate transfera o pensie în străinătate

Potrivit informațiilor oferite de Casa Națională de Pensii, procedura de transfer a drepturilor de pensie in strainatate presupune următoarele:

1. deschiderea unui cont la orice bancă de pe teritoriul statului de domiciliu (nu este necesară deschiderea contului la o bancă apartinând Grupului Citi, dar această optiune poate conduce la achitarea unor taxe de transfer bancar mai reduse);

2. comunicarea detaliilor bancare (adresa completă a beneficiarului, denumirea si adresa băncii beneficiarului, codul SWIFT/BIC al băncii beneficiarului, acolo unde e cazul, precum și numărul de cont internațional bancar) către instituția plătitoare (casa teritorială de pensii in evidența căreia se află dosarul de pensie) prin intermediul declarației de transfer.

Declarația de transfer in străinătate a drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii, insoțită de documentul care confirmă detaliile bancare și de copia actului de identitate al titularului care atestă domiciliul său actual se pot depune direct de catre titularul drepturilor sau prin mandatar desemnat cu procură specială în acest sens, la sediul casei teritoriale de pensii in a cărei evidență se află dosarul de pensie.

De asemenea, aceste documente pot fi expediate cu poșta, la sediul casei teritoriale de pensii sau prin e-mail (scanate) transmise la adresa electronică oficială a casei teritoriale de pensii, postată de instituția menționată pe site-ul acesteia.

Sursa: Dr Andrei Laslau